Marţi, 8 martie 2011, în sala H1 din Casa Catargi ( Corpul H ) a avut loc şedinţa lunară a Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi. Pe ordinea de zi au fost două comunicări: dr. Sorin Iftimi şi dr. Cătălin Hriban - Stema şi drapele pentru facultăţile Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", Prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, Oameni şi locuri: istorie pierdută, istorie regăsită.
Prima comunicare a punctat istoricul adoptării stemelor şi drapelelor de către facultăţile din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", pornindu-se de la însemnele heraldice tradiţionale, amintindu-se dezbaterile şi propunerile ce s-au făcut de către fiecare facultate în parte.
Cea de-a doua comunicare, susţinută de Prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, a scos în lumină informaţii importante extrase din cinci documente inedite, descoperite la Muntele Athos, referitoare la stăpânirea funciară şi neamul unui boier nemţean de la sfârşitul secolului al XIV-lea: Şerb Hândău, posesor a trei sate, Solomoneştii, pe Topoliţa, Muntenii şi Pânteceştii, pe Cracău, despre care se arată într-un document de la Iuga vodă că "slujise cu credinţă primilor domni ai Ţării Moldovei". Este vorba, aşadar, despre unul dintre cei mai vechi boieri amintiţi în actele interne, contemporan cu Bogdan I, întemeietorul Ţării Moldovei.
Cea de-a doua comunicare, susţinută de Prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, a scos în lumină informaţii importante extrase din cinci documente inedite, descoperite la Muntele Athos, referitoare la stăpânirea funciară şi neamul unui boier nemţean de la sfârşitul secolului al XIV-lea: Şerb Hândău, posesor a trei sate, Solomoneştii, pe Topoliţa, Muntenii şi Pânteceştii, pe Cracău, despre care se arată într-un document de la Iuga vodă că "slujise cu credinţă primilor domni ai Ţării Moldovei". Este vorba, aşadar, despre unul dintre cei mai vechi boieri amintiţi în actele interne, contemporan cu Bogdan I, întemeietorul Ţării Moldovei.
