Luni, 26 septembrie 2011, la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Facultatea de Istorie, au fost susţinute două teze de doctorat referitoare la viaţa politică, socială şi economică din perioada domniilor fanariote, ambele realizate sub coordonarea domnului Prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei. Prima dintre acestea, intitulată Marii dregători ai Ţării Moldovei în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (1757-1789), a cărei autor este domnul Emanuel Brădeanu, a punctat succint principalele teorii referitoare la boierime, partea cea mai consistentă reprezentând-o însă studierea, sub aspect prosopografic, a familiilor boiereşti ce au dat mari dregători în Sfatul domnesc al Ţării Moldovei, în intervalul precizat. Cea de-a doua teză, realizată de domnul Mihai Mârza, intitulată Constantin Cehan Racoviţă, domn al Ţării Moldovei, a avut ca subiect central, aşa cum o sugerează şi titlul, cele două domnii în Moldova ale lui Constantin Racoviţă (1749-1753, 1756-1757), autorul referindu-se la aspecte precum familia domnului, măsuri administrative şi politice luate de acesta, raporturile cu Biserica, preocupările culturale şi ctitoriceşti, în partea finală a lucrării fiind realizate fişe biografice ale marilor boieri prezenţi în Sfatul domnesc, în cele două domnii. Aceste lucrări sunt cu atât mai importante, cu cât în istoriografia românească domniile fanariote, mai cu seamă cele din secolul al XVIII-lea, nu au fost suficient cercetate, datorită lipsei unor colecţii unitare de documente, cele mai multe acte găsindu-se în Arhivele Naţionale. În plus, domniile fanariote, deşi nu au dus lipsă de abordări în istoriografie, au fost subiectul unor idei preconcepute şi a unor clişee, mai ales datorită insuficientei cercetări a actelor vremii, fapt ce a dus la părerea generală că ele reprezintă o perioadă sumbră din istoria românilor, a cărei caracteristică principală a reprezentat-o exploatarea ţărănimii şi monopolul politic al boierimii de origine greacă (mai ales istoriografia marxistă). Meritul celor doi autori este tocmai de a face lumină asupra unei bune părţi din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, printr-o minuţioasă analiză a documentelor epocii, cele mai multe inedite, aflate în fonduri arhivistice din Iaşi şi Bucureşti şi de a evidenţia şi aspectele pozitive ale acestei perioade, de tranziţie spre modernitate.
În urma susţinerii publice a tezelor, ambii autori au primit titlul de doctor în istorie şi calificativul general foarte bine, comisia de susţinere a tezelor fiind formată din Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon (Preşedinte, Decan al Facultăţii de Istorie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi), Prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei (coordonator ştiinţific, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi), Prof. univ. dr. Petronel Zahariuc (şef al Colectivului de Istorie Medievală, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi), Prof. univ. dr. Barbu Ştefănescu (Universitatea din Oradea) şi Prof. univ. dr. Marcel-Dumitru Ciucă (Universitatea din Bucureşti).
