vineri, 11 septembrie 2015

Conferinţa internaţională ISTORIA ROMÂNILOR ŞI CRIZA IDENTITĂŢII NAŢIONALE

În perioada 10-12 septembrie 2015, la Târgu Neamţ se desfăşoară conferinţa internaţională ISTORIA ROMÂNILOR ŞI CRIZA IDENTITĂŢII NAŢIONALE. MEMORANDUM-UL DE LA NEAMŢ, organizată de Prof. Elena Preda, inspector pe disciplina Istorie (manager de proiect), împreună cu Asociaţia Profesorilor de Istorie din Neamţ (APIN, preşedinte Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu), care a asigurat o parte din cheltuielile de organizare (14,63% din valoarea proiectului, adică 3425 RON) şi cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Neamţ (preşedinte Constantin Iacoban, 85,37%, în speţă 19.970 RON). Oaspeţii, profesori universitari, cercetători, muzeologi, inspectori din aproape toate judeţele ţării, dar şi profesori universitari din Republica Moldova, au sosit la Târgu Neamţ încă din cursul zilei de joi, 10 septembrie, de unde au fost preluaţi de organizatori şi duşi în scurte vizite la principalele obiective istorice din apropiere, dintre care la loc de cinste figurează Cetatea Neamţ. Dezbaterile propriu-zise au avut loc vineri, 11 septembrie, în sala mare a Casei de Cultură Ion Creangă din Târgu Neamţ, fiind moderate de Prof. Dr. Doru Dumitrescu, inspector şcolar general pe disciplina Istorie la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Problemele dezbătute au fost: identitatea naţională, identitatea europeană, manualele şcolare de istorie, formarea profesională a profesorilor de istorie, necesitatea alocării unui număr rezonabil de ore la disciplina istorie, în consonanţă cu realităţile din celelalte state ale Uniunii europene (în Marea Britanie, spre exemplu, pentru disciplina Istorie, după cum arăta Prof. Dr. Mihai Manea, inspector de Istorie şi discipline socio-umane - municipiul Bucureşti, sunt alocate 3-4 ore de istorie pe săptămână), conştiinţa naţională şi criza de valori, strategia geopolitică în educaţie. Au conferenţiat Academician Alexandru ZUB, Academia Română - Filiala Iaşi, Institutul de Istorie „ A. D. Xenopol”, Prof. Univ. Dr. Călin FELEZEU, decan Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Prof. Univ. Dr. Sergiu MUSTEAŢĂ, decan al Facultăţii de Istorie – Universitatea Pedagogică de Stat – Chişinău, preşedinte al APIM, Conf. Univ. Dr. Ludmila COADĂ, decan Facultatea de Istorie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM), Chişinău, Prof. Univ. Dr. Nicolae  PĂUN,  Decan al Facultăţii  de  Studii europene, Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca, Prof. Dr. Mihai MANEA, preşedinte APIR-Clio România, inspector şcolar istorie-discipline socio-umane, ISMB, Prof. Univ. Dr. Alexandru – Florin PLATON,  Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. Ioan Cuza” Iasi, Prof. Univ. Dr. Gheorghe CLIVETI, director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Iaşi şi Prof. Dumitru TOMONI, membru in Biroul National Executiv al SSIR si preşedinte al filialei SSIR din Lugoj.
      La finalul conferinţei, profesorii participanţi au putut adresa întrebări distinşilor invitaţi şi, totodată, au făcut propuneri de soluţii pentru remedierea problemelor cu care se confruntă sistemul educaţional. Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu (Liceul „Gh. Ruset-Roznovanu”, Roznov) a atras atenţia supra slabei calităţi a manualelor de istorie, prea multe şi cu numeroase erori în ceea ce priveşte conţinutul ştiinţific, date contradictorii, lecţii tratate în mod simplist, propunând o revizuire a acestora, sub conducerea unui comitet ştiinţific academic. Prof. Carmen Diaconu (Liceul cu Program Sportiv Roman) a afirmat necesitatea sporirii numărului de ore de istorie pe săptămână la liceele sportive, întrucât, în situaţia actuală, la o oră pe săptămână elevii sunt dezavantajaţi, Istoria fiind materie obligatorie de Bacalaureat.  În final, Prof. Dr. Dorina-Luminiţa Drexler (Colegiul Naţional „Petru Rareş” – Piatra Neamţ) a subliniat importanţa formării profesionale a profesorilor de istorie, pentru un învăţământ de calitate. Aceste doleanţe au fost înscrise în documentul oficial al conferinţei, intitulat, sugestiv, MEMORANDUM-UL DE LA NEAMŢ, semnat atât de invitaţi, cât şi de profesorii participanţi la conferinţă, document ce va fi înaintat factorilor politici decizionali: Preşedinţie, Prim Ministru, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Senat şi Camera Deputaţilor.